Masoneria, o societate discretă care există de peste 300 de ani, este cea mai veche organizaţie non-politică din lume. Ritualurile masonice par desprinse din vechile şcoli mistice din Egipt, Grecia şi Orientul Apropiat.

Echerul şi compasul (care arată unghiul corect, adică un stil de viaţă corect, echilibrat), ciocanul şi dalta, piatra brută şi cea lustruită, mistria, soarele şi luna, zodiacul, acacia (salcâmul) sunt doar câteva dintre simbolurile masonice.

Astfel, în vechea urbe tomitană, prezenţa unor masoni este atestată documentar în perioada cuprinsă între 23 noiembrie 1878 (reinstalarea autorităţilor civile şi militare române la Constanţa) şi 8/20 septembrie 1880 (constituirea Marii Loji Naţionale din România).

Prof.Dr.Virgil Coman a descoperit o serie de mărturii ale vremii. După venirea lui Constantin Moroiu la Constanţa şi Mangalia, oraşul port de pe litoralul vest-pontic va cunoaşte o perioadă de emulaţie pe tărâm masonic. Aici, Moroiu îşi va îndeplini atât obligaţiile impuse de funcţia militară pe care o ocupa, cât şi cele masonice, pe care şi le asumase, în calitate de mare maestru al Ordinului Masonic Român.

Înfiinţarea primei loji la Constanţa este legată de numele lui Ştefan Corvin (1844-1913), care va activa după 23 noiembrie 1878 ca medic, atât la spitalul militar, cât şi la cel civil din oraş. Din publicaţia lunară „Triunghiul” aflăm că, în luna mai 1882, prin decizia lui Constantin Moroiu, Ştefan Corvin fusese autorizat a constitui, în vechea urbe tomitană, o lojă cu numele „Pharul” (Farul).

Astfel, în şedinţa din 29 septembrie 1882, au fost aleşi următorii demnitari: medicul Ştefan Corvin – venerabil, căpitanul R. Alexandrescu şi locotenentul Ghiţă Emanuel supraveghetori, I. Iordănescu – orator, sublocotenentul D. Vasiliu – secretar, H. Hagi Artin – tezaurar şi ospitalier, P. Mihăilescu, gr. 32 – mare expert şi maestru de ceremonii, N. Costescu – arhitect, T. Mihăileanu – reprezentant pe lângă Marea Lojă Naţională din România şi Ioan Petroianu – reprezentant pe lângă loja Steaua Sudului din Mangalia.

În şedinţa din 20 noiembrie 1882, alături de cei enumeraţi, Constantin Moroiu şi Oreste Cecchi au fost aleşi venerabili de onoare ai lojii Farul, ultimul având încă din data de 7 mai 1882 şi calitatea de reprezentant al Supremului Consiliu de 33 al României în Supremul Consiliu de 33 al Italiei.

În anul 1905, mai activau lojile: Steaua Sudului la Mangalia, România la Ostrov, şi Steaua României, la Babadag, toate aflate sub obedienţa Marii Loji Naţionale din România.

În anul 1928, ia fiinţă, la Constanţa, Loja Minerva. La Constanţa, aveau să se mai pună bazele a patru loji, un capitul şi un areopag, după cum urmează: la 11 mai 1930, Loja „Ovidiu”, la 28 ianuarie 1932, Loja „Marea Neagră”, la 14 septembrie 1932, Capitulul „Sfântul Ioan” din Valea Constanţa, la 28 octombrie 1932, Loja „Tomis”, la 18 noiembrie 1934, Loja „Lumina”, iar la 24 august 1935, Areopagul „Arhanghelii Mihail şi Gavril” din Valea Constanţa.

Iata acum si lista celor mai importanţi membri ai unor astfel de organizaţii din care fac parte fostul viceprimar al Constanţei, Nicolae Nemirschi, deputatul PNL Mihai Lupu, consilierul liberal Ovidiu Cupşa, Aurelian Ivaşcu – managerul Spitalului de Recuperare din Eforie, Costin Pitu – proprietarul Institutului de Proiectari Constanta şi mulţi alţii.

Văzută de mulţi ca o lume secretă, masoneria a atras atenţia românilor de fiecare dată când s-a vorbit despre acestia , în prezent funcţionând la nivelul ţării noastre o reţea cu peste 300 de Loje masonice, însumând peste 8.000 de membri. La vârf, cei 8.000 sunt reprezentaţi de 330 de venerabili .

De pe lista prezentată  apar 22 de nume foarte cunoscute sau mai puţin cunoscute ale unor constănţeni din prim planul local, toţi membri ai unor tot atâtea loje diferite. Cap de listă este fostul viceprimar al Constanţei şi fost ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, membru al Lojei Sfântul Andrei, urmat de Emil Postole, membru al Lojei Steaua Dobrogei, actual administrator şi membru în Consiliului de Administraţie al SC Argos SA, societate care s-a ocupat de proiectul locuinţelor ieftine pentru tineri.

Următorul pe listă este Ghiocel Mircea Prelipcean, membru al Lojei Cavalerii Dobrogei, fost revoluţionar constănţean, urmat de Vlad Tudor – membru al Lojei Ovidius, Bogdan Dumitru Boeru – Loja Farul Ospitalier, Aurelian Ivaşcu, managerul Spitalului de Recuperare din Eforie, fost director al EuroMedic şi Ionel Ştefan – Loja Marea Neagră, Aurel Martinescu – Loja Minerva, Tiberius Emanuel Hack – Loja Pitagora, şi Titu Prusu, actual administrator al Grădinii Tomis – Loja Anghel Saligny.

Lista este continuată de Constantin Raicu, actual şef de birou ISM – ISPS în cadrul Autorităţii Navale Române şi lector la Academia Navală şi Universitatea Maritimă – membru al Lojei Tomis. Din tagma masonilor mai fac parte: Marian Iliescu (Loja Adonai), deputatul liberal constănţean Mihai Lupu (Loja Demnitatea Pontica), Sorin Sandu (Loja Colosseum), Ionel Dan Gheorghiu (Loja Glykon), Ismail Temungian (Loja Uzun Hasan), Remus Munteanu (Loja Adonirom), consilierul local Ovidiu Cupşa (Loja Cavalerii de Mangalia) şi Marian Odor, directorul Administraţiei Finanţelor Publice Medgidia (Loja Cavalerii lui Mircea).

Masoneria este o organizatie cel putin dubioasa ,va spun aceasta deoarece personal am cerut un punct de vedere al Biserici Crestin-Ortodoxe Romane. Biserica a dat un comunicat national inca din anul 1930 ,prin care se delimita de orice legatura cu Masoneria.In timp am inteles, ca aceasta grupare functioneaza asemanator mafiei italiene ,avind o structura piramidala,diferite ritualuri si doctrine si o ierarhie bine stabillita care functioneaza ceas.

In spatele acestei structuri ordonate si oculte se vehiculeaza ,,un fel de trafic de influenta”,in care ,,cavalerii ”se ajuta reciproc ,ducind la indeplinire diverse teluri comune sau personale.Ceace mi se pare foarte interesant este ca intrarea intr-o loja masonica se face exact ca in mafie ,numai cu recomandarea unor ,,frati ”, iar iesirea se face doar cu ,,picioarele inainte” ,adica mort.

Vreau sa va spun ca am avut ocazia sa-i cunosc pe citiva domni din lojele masonice constantene,ba chiar am stat la masa cu ei la unele petreceri din oras .Nu mi-au lasat impresia unor interlopi,ci mai degraba a unor baieti fini,politicosi,unsi cu toate alifiile.

Sunt baieti de oras,cu bani multi, insa nici vorba de fite ,atitudinea lor…le tradeaza educatia !

M-as fi asteptat la texte de mafioti gen Giovani Becali,insa masoni nostri sunt cizelati,nu se dau in stamba,vorbesc elegant pastrind nivelul interlocutorului …au un aer mistic !

Lojele masonice constantene au periodic intilniri ,,la ceas de seara ”,in locuri ferite ,dar luxoase,baietii vin eleganti la cosmum negru – camase alba – gen matrix, unde pun tara la cale …pentru cei care inteleg ce vreau sa spun ! Atita timp cit ne respectam ,este loc pentru toata lumea, fie ca esti Venerabil, Maestru sau maistru la Utilnavorep !

 

Judecătoarea Camelia Bogdan, recent exclusă din magistratură, după ce câteva luni de război cu masoneria.

Aceasta intenţionează să dezvăluie numele tuturor magistraţilor care activează şi în masonerie.Judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu a formulat în acest sens o solicitarea către CSM. Camelia Bogdan susţine că, în cazul în care numele magistraţilor masoni vor rămâne în continuare secrete, se poate ajunge la retragerea statului de utilitate publică Marii Loji Naţionale a României (MLNR) sau chiar desfiinţarea acesteia.

 

Pe ordinea de zi a unei comisii CSM din 2 mai 2017 s-a aflat o solicitare pe care judecătoarea Camelia Bogdan a făcut-o către CSM, prin care cerea să se constituie un registru public de evidenţă a judecătorilor şi procurorilor masoni. Solicitarea Cameliei Bogdan a ajuns la Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din CSM, care a emis un punct de vedere, analizat ulterior în Comisia nr. 1.

Comisia nr. 1 a CSM :

„Punct de vedere al DLDC privind solicitarea doamnei judecător Camelia Bogdan referitoare la constituirea unui registru public de evidenţă a judecătorilor /procurorilor masoni.

Comisia şi-a însuşit punctul de vedere al DLDC, urmând a fi comunicat răspuns în acest sens, precum şi cu privire la faptul că verificarea realităţii declaraţiilor de interese este de competenţă organelor de cercetare penală”.

Cameliei Bogdan a formulat, în ultimul an, mai multe cereri şi sesizări către CSM, dar şi către alte instituţii. Site-ul Lumeajustitiei.ro prezintă o asemenea solicitare, pe care Camelia Bogdan i-a adresat-o preşedintei CSM, Mariana Ghena, şi Grand Masterului al Marii Loji Naţionale din România.

 

„Stimată Doamna Preşedinte al CSM,

Stimate Domnule GRAND MASTER AL MLNR,

Vă rog să confirmaţi încă o dată expressis verbis că CSM, neavând atribuţii de legiferare în materia incompatibilităţilor, nu a solicitat în prealabil concursul DOMNULUI GRAND MASTER al MLNR, la rândul Domniei sale funcţionar public în sensul art. 175 alin. 2 Cpen, subiect activ al infracţiunii de omisiune a sesizării, prev de art 267 C pen, şi nu au fost solicitate Constituţia MASONICĂ şi jurământul masonic pentru a înţelege potenţialul conflict de interese în care s-ar putea afla colegii magistraţi, dar şi potenţialele incompatibilităţi la care se expun în absenţa declarării apartenenţei la Francmasonerie, impietând dezideratul unei justiţii transparente.

Vă rog aşadar să precizaţi dacă CSM, prin reprezentantul legal, dna judecător MARIANA GHENA, consideră că este necesar sau nu să solicite de la MLNR lista magistraţilor masoni, mai ales că eu am invocat în întâmpinarea mea din dosarul nr. 14/i/j/2016 chestiunea apartenenţei la MASONERIE a domnului Inspector-şef şi domnii colegi judecători au refuzat să se pronunţe şi să clarifice acest argument.

Vă rog să îmi permiteţi să ataşez şi răspunsul dvs preliminar, şi răspunsul pe care aştept să îmi fie comunicat şi de către domnul GRAND MASTER AL MLNR, în temeiul disp LEGII NR 544/2001, ŞI LA DOSARELE MELE PENALE, ÎN CARE AM CALITATEA DE PERSOANĂ VĂTĂMATĂ.

Va rog să îmi permiteţi să justific caracterul de interes public al informaţiei…

  1. Situaţia de fapta analizată: este de interes public săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către judecătorii români/protejarea infractorilor de către o CSM, GARANTUL INDEPENDENŢEI JUSTIŢIEI şi respectiv de către o entitate de utilitate publică, care primeşte fonduri de la bugetul de stat, într-un stat membru al UNIUNII EUROPENE.

Precizez că din evidenţele ANI nu rezultă că vreun judecător/procuror şi-ar fi declarat apartenenţa la FRANCMASONERIE, dar cumulul între calitatea de magistrat şi cea de mason este permisă de CSM, care însă nu are abilitare normativă de a legifera în materia incompatibilităţilor/conflictelor de interese, hoţ CSM fiind lovită de nulitate absolută.

Cum pot fi obţinute informaţiile de interes public dacă domnul GRAND MASTER refuză să soluţioneze favorabil prezenţa reclamaţie administrativă: plângere în faţă instanţelor de contencios administrativ conjunct cu sesizarea organelor penale competenţe să analizeze inclusiv suspiciunea rezonabilă potrivit căreia domnul GRAND MASTER săvârseste infracţiuni.

Alte demersuri ce pot fi efectuate….cerere pentru retragerea statutului de utilitate publică conjunct cu introducerea unei cereri pentru dizolvarea MLNR, având în vedere că scopul acesteia este atins prin săvârşirea de către membri a unor infracţiuni/obiectul de activitate este deturnat în scopul săvârşirii de infracţiuni.

Alte consecinţe…afectarea în plan internaţional a imaginii MLNR, a CSM, şi a domnului GRAND MASTER.

Apreciez că domnii colegi judecători din CSM pot aprecia cu privire la consecinţele de natură penală la care se expun, având în vedere că apartenenţa la MASONERIE a domnului Inspector-şef al Inspecţiei Judiciare fusese invocată într-un dosar disciplinar şi au preferat să adopte o atitudine pasivă în faţă încălcării LEGII PENALE, deşi CSM este garantul INDEPENDENŢEI JUSTIŢIEI.

Vă rog, pe cale de consecinţă, stimată Doamna Preşedinte al CSM, stimate domnule GRAND MASTER, să solutionati cu celeritate prezenţa cerere în vederea evitării obstructionarii justiţiei.

Cu deosebit respect, va rog să îmi permiteţi să trec în CC şi reprezentanţii autorităţilor române abilităţi să monitorizeze şi să sancţioneze faptele de natură penală săvârşite de către reprezentanţii entităţilor cărora le-a fost recunoscut statutul de utilitate publică şi care funcţionează în interes public.

Va rog să primiţi, stimată Doamna Preşedinte al CSM, stimate domnule GRAND MASTER, expresia întregii mele consideraţii.

Cu distinsă apreciere,  Camelia Bogdan ”